Pisicel și prostovanul
Printre firele-i alb-gri-tărcat,Care și-au făcut culcuș în pat,Pe covor, prin dormitor,Altele-s pe hol , balcon.Stă un purice de-o gâlmă,Că mai mare nu-i de fel,Și tot sare în a mea ciudă,Enervând pe Pisicel.El se-ntoarce și zbârlește,Scarpină și scutură.Linge blana ce-o iubește,Poate puricele-l „mătură”.Și cu o înghițitură l-ar mâncat pe prostovan.Dar e singurul din zece, ce-a rămas …