Fulg

Fulg era un înger păzitor, alb, de talie mare, blănos și loial.

Am căutat poze cu el toată ziua cu gândul la articolul acesta, pe care i-l dedic în totalitate, însă din păcate nu am găsit nici măcar una.

L-am cunoscut prin 2007 dacă nu mă înșală memoria, într-o toamnă. Era câinele unui domn care deținea/ întreținea o casă pe strada pe care locuiam și eu. Îl vedeam mereu cum îl urma, ca un prieten credincios. Dar el venea din când în când, să verifice casa, apoi pleca.

După o perioadă am observat că Fulgul meu se plimba singur pe stradă, uitându-se după oricine trecea, iar domnul nu mai venea. Părea însetat și nehrănit, așa că îi mai dădeam apă și mâncare când îl vedeam. Curând și-a făcut culcuș în fața porții mele iar mama mea îl hrănea zilnic. Nu mai era chip să se apropie cineva de poartă, că era pus pe fugă de maidanezul nostru regal.

Numele și l-a meritat pe deplin dar nu am știut asta până în prima iarnă când apărea de nicăieri dintre mormanele de zăpadă. După ceva timp n-a mai fost câinele nostru de la poartă ci a prins curaj să intre și să rămână în familie. Și a rămas în familie până în ultima zi.

Avea obiceiul să sară gardul și apoi să fugă spre casa veche poate, poate revenea omul lui, dar nu a mai venit. Curtea unui alt vecin care ne împărțea obiceiurile, a devenit casa lui de vacanță pe timp de noapte, când fugea și îi sărea gardul în curte, săpând gropi și făcând dezastru. Nu o dată ne-a chemat să îl luăm, dimineața.

Deși era liber, seara era jumătatea lui de oră de plimbare, când alerga bezmetic înaintea mea, la ora la care mă întorceam din oraș.

Pusese pe fugă toate pisicile dar nu le făcea rău.

Era cel mai loial prieten pe care un om îl poate avea. Pe lângă el, mai aveam și alți câini dar din toți unul singur îmi purta ranchiună. Punguță. Ciudat nume, huh? Și l-a primit după ce a fost salvat dintr-o pungă de plastic în care a fost închis să moară împreună cu frații lui. Aproape toți au fost salvați în ziua aia. Pe el și pe Lassie, i-am păstrat.

Îmi amintesc un moment, într-o iarnă din anii ce au trecut, când fiind acasă, în vacanță, m-am trezit dis-de-dimineață că nămeții îmi acopereau geamul și primul meu gând a fost la ei. Dacă au rămas blocați pe undeva, dacă le e frig, foame, sete și m-am dus glonț cu o lopată în mână să îi deszăpezesc. Pe ei îi lăsam în curtea interioară care dădea spre grădină. Dar, pentru că era agresiv, Punguță care este un câine de talie mică, era legat până ce veneau părinții mei acasă tocmai pentru a evita ce urmează să vă povestesc.

Deschid poarta larg și sigură pe mine, pentru că știam că Bestia e legată și nu ajunge, intru vorbind cu ei. Bestia în schimb, scosese capul din lesă și se plimba hai-hui prin toată curtea. Zăpada scârțâia sub picioarele mele. De cum m-a zărit, a luat-o la goană și nu s-a oprit decât la câțiva cm de mine.

Și cum nu se putea mai bine, m-am dezechilibrat și am căzut în zăpadă scăpând lopata. Acum eram victima perfectă!

Bestia se pregătea să atace din nou. Eram gata să pun brațul la înaintare și să îl las să muște din geaca de fâș gros însă planurile noastre nu se potriveau, el fiind ațintit spre fața mea.

Se apropia mârâind și tremurând din toate oasele, părul pe spate i se zburlise și deja parcă simțeam durerea ascuțită a colților în pielea mea.

A plonjat asupra mea ca și cum eram căprioara pe care a urmărit-o mult timp și eram în sfârșit încolțită fără scăpare.

De nicăieri Fulg îl prinde de picior și dintr-o zmucitură îl aruncă în spatele lui, punându-se scut în fața mea. Și acum simt fiori când îmi amintesc.

Vedeam de multe ori în filme astfel de scene dar nu am crezut până nu am trecut prin asta, că un animal îți poate salva viața.

M-am ridicat, tremurând și înjurând de tot ce învățasem vreodată să înjur și m-am baricadat în spatele porții. Bestia încă mai mârâia fioros ca un chihuahua cu ADHD, iar eu căutam telefonul să o sun pe mama mea să îi povestesc cum Fulgul meu m-a salvat de Micro-Cerber.

Cuprins de bătrânețe, s-a stins din viață recent. Nu cred că o să se astupe golul lăsat de el vreodată.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s